
Mereu cu zâmbetul pe buze, mereu cu o glumă pregătită: e, probabil, felul Tamarei Korpatsch de a-și ascunde timiditatea. Sportiva senină și muncitoare, pentru care, la 28 ani, Clujul a devenit principalul reper al carierei, revine „la locul faptei”, la Transylvania Open, și speră ca acel „killer mood” în care își preschimbă zâmbetul cuminte în ziua meciurilor să funcționeze și la această ediție.
Anul trecut ai câștigat Transylvania Open fără să te fi numărat printre favorite, venind din calificări…
Da, am amintiri foarte fresh, pentru că asta s-a întâmplat acum doar câteva luni (râde). Știu pe de rost unde sunt vestiarele, știu unde e lounge-ul, totul mi se pare atât de familiar aici la Cluj! Adevărul e că sunt foarte fericită să fiu deja aici din nou. E puțin ciudat că nu revin după unn an, dar mă bucur să fiu aici pentru că e un turneu foarte frumos, cel mai frumos turneu WTA250, și chiar sunt mândră că sunt eu cea care a câștigat cel mai frumos turneu WTA250.
Cum a fost pentru tine experiența ediției trecute de Transylvania Open?
A fost, desigur, o experiență foarte plăcută. În 2022, n-am jucat nici un meci pe terenul central, iar anul trecut am fost super încântată să joc pe terenul principal, înconjurată de atâta lume. Se vede că Transylvania Open e un turneu foarte iubit, e mereu lume multă în tribune, iubesc atmosfera de la Cluj, chiar dacă joc uneori împotriva unor jucătoare din România. Îți dă un sentiment special să joci în fața unei asistențe implicate și gălăgioase, dar care apreciază, aplaudă când faci un punct frumos, chiar dacă e împotriva favoritei locale.
Ce a schimbat în viața ta, în cariera ta, câștigarea Transylvania Open? Te simți o jucătoare diferită acum? S-a schimbat ceva din perspectiva încrederii în tine?
Transylvania Open a fost primul meu titlu 250 din carieră, va rămâne un moment special pentru mine. Mă simt aceeași persoană, aceeași jucătoare, doar că acum simt că pot obține mai mult, că pot câștiga mai multe turnee. Asta simt, asta sper și pentru asta lupt acum. Visez la mai multe turnee de 250 sau chiar la turnee mai mari, am trecut de primul tur în competiții de Grand Slam, mă simt mai încrezătoare în mine pe (terenuri) hard – deci, da, se simte efectul victoriei din toamnă de la Cluj.
E interesant că eu am jucat mereu mai bine pe zgură, încă de când eram un copil; toate turneele câștigate în circuitul ITF sau la WTA 125 au fost pe zgură, și uite că s-a întâmplat ca primul meu WTA250 să fie pe hard. Acum mă simt mult mai încrezătoare pe hard, mă simt mult mai bine pe această suprafață decât înainte.
Simți un pic de presiune pentru faptul că trebuie să îți aperi titlul și punctele de la Cluj?
Da, presiunea e acolo, o simt, îți trece prin minte cum ar fi să pierzi din primul tur fiind campioana en-titre… Dar încerc să rămân calmă, să mă gândesc doar la meciul următor. Adversare mea e Avanesyan, care a jucat foarte bine în Australia, deci poate simte și ea presiune din acest motiv, sper (zâmbește).
Ediția 2024 pare a fi cea mai competitivă din istoria Transylvania Open. Cum ți se pare tabloul?
Îmi amintesc că acum câțiva ani jucam pe tabloul principal al turneelor de 250 cu jucătoare din Top 130 sau 140. Acum văd în „qualies” jucătoare precum Alize Cornet sau colege din Top 110. E un turneu foarte puternic!
Obișnuiești să te uiți la tablou după tragerea la sorți, să vezi cam care ar putea fi traseul spre titlu?
Nuuu! N-am făcut asta niciodată. Încerc să mă uit doar la următoarea adversară, apoi acopăr partea de sus și cea de jos a tabloului. Nu vreau să știu cine ar urma pentru că mi se pare că m-aș gândi prea departe. Vreau doar să îmi știu următoarea adversară și atât. Încerc să fiu eu însămi, să nu mă gândesc la meci foarte mult, pentru că dacă mă gândesc prea mult nu pot să dorm noaptea. Încerc să mă gândesc la orice altceva, să mă antrenez bine, desigur, dar apoi prefer să mă țin ocupată cu alte lucruri, într-atât încât ideal e să uit cu cine joc a doua zi. Așa funcționează la mine. La încălzire, abia atunci încep să mă gândesc la meci. Atunci intru în „killer mood”, cum îmi place mie să zic. Sper să funcționeze „killer mood”-ul și anul acesta la Cluj.
Transylvania Open a fost votat cel mai bun turneu 250 din circuit pentru al doilea an la rând. Ce face atât de special turneul de la Cluj?
E totul foarte bine aranjat, e totul la un loc, e o comunitate foarte frumoasă în jurul acestui turneu. Apoi e felul în care suntem prezentate când intrăm pe teren, am mereu emoții când intru pe teren, ba chiar îmi pun muzica mai tare în căști când intru ca să nnu mă emoționez prea tare când intru în arenă. Organizarea e impecabilă, ai parte de tot ce îți dorești, e un turneu foarte „cosy”. Anul acesta mi-aș dori să văd mai mult din oraș și chiar vreau să încerc sarmalele românești, despre care au auzit că sunt foarte bune. Voi încerca să îmi îmbogățesc experiența de la Cluj în acest an.
Care sunt planurile și obiectivele tale pentru acest sezon, ca joc, ca nivel de performanță?
Sper să câștig mai multe turnee anul acesta. Transylvania Open va fi ultimul meu turneu înainte de plecare în State Unite, iar faptul că aici joc pe hard va fi cu siguranță o bună pregătire în acest sens.